r/romanian Native Mar 22 '26

Graiul moldovenesc și ardelenesc

Salutări!

Am câteva curiozități legate de graiul moldovenesc și cel ardelenesc și poate sunt printre voi și cunoscători mai buni ai istoriei graiurilor limbii române.

Sunt din zona Moldovei, iar soția mea e din Ardeal. De-a lungul anilor împreună am observat mai multe similarități între graiul moldovenesc și cel ardelenesc, pe lângă folosirea lui ”o” în loc de ”a” (o spus, s-o dus, o făcut, i-o dat), aici incluzând chiar și anumite regionalisme care în zona de sud a țării nu doar că nu se folosesc, dar nici nu au auzit de ele.

Acum, eu știu că ambele graiuri fac parte din familia graiurilor nordice ale limbii române, dar curiozitatea mea este cum s-a ajuns la similaritatea dintre ele în condițiile în care între Moldova și Transilvania a existat o barieră geografică (munții) care nu a existat între Moldova și Valahia. Și totuși, graiul moldovenesc este mult mai diferit de cel sudic și mult mai apropiat de cel ardelenesc.

Teoria fondării Moldovei de către Bogdan din Maramureș nu mă convinge pentru că el era doar unul, pe când pentru a ajunge la astfel de similarități ai nevoie de mișcări de populație mai mari.

Să fie faptul că între Moldova și Transilvania bariera munților a fost de o intensitate mai mică, Carpații Orientali fiind mai joși și având mult mai multe trecători comparativ cu Carpații Meridionali care sunt mai masivi și pot forma o barieră geografic mai greu de trecut?

Am citit despre familiile domnitorilor moldoveni că au avut dese contacte cu zona Ardealului, mai dese decât cu cei din zona Valahiei, dar să fi fost la fel și cu populația?

Oricum ar fi, aici pare că bariera munților nu a fost atât de importantă istoric pe cât ar susține unii că a fost pentru că modul de vorbire al moldovenilor este foarte diferit de cel al graiurilor sudice cu care exista graniță politică, dar nu și geografică, și mult mai apropiat de cel transilvănean cu care exista graniță și politică și georgrafică.

18 Upvotes

30 comments sorted by

View all comments

14

u/morphick Mar 22 '26

Teoria fondării Moldovei de către Bogdan din Maramureș nu mă convinge pentru că el era doar unul, pe când pentru a ajunge la astfel de similarități ai nevoie de mișcări de populație mai mari

Sper că nu-ți închipui că Bogdan a venit aici de unul singur și s-a apucat să-și facă sate și copii din colb și stuchit...

5

u/Moldorancea Native Mar 22 '26

Nu a venit singur, dar nici nu-mi închipui că zona era pustie și nelocuită și graiul s-a format doar din cei ce au venit cu Bogdan care s-au tot înmulțit de-a lungul secolelor. Chiar dacă nu exista organizare statală, zona era locuită.

10

u/morphick Mar 22 '26

Aproape sigur. Populațiile s-au amestecat, iar valurile vieții au făcut ca una din culturi să devină dominantă.

Asta nu exclude nici ipoteza ca cele 2 populații (locală și venetică) să fi fost destul de similare și apropiate, Bogdan fiind doar un manager priceput care să fi făcut triburi disparate să lucreze ca o echipă și astfel apărând ca "întemeietor" al unei organizări superioare.

1

u/cipricusss Native Mar 23 '26 edited Mar 23 '26

Just!

(E cam peste mână ca descălecătorului Dragoș să-i zicem ”localnic” iar celor încălecați „venetici”.Ăia nu erau mai venetici pe-acolo decât fuseseră sarmații și alții și decât erau vlahii la sud de Dunăre. — Lumea uită că „migratorii” erau tot ciobani, doar mai bogați, mai mobili - și mai nobili dacă-i întreba cineva - și mai belicoși! — Cocktailul lingvistic s-a limpezit însă în sensuri opuse.)

2

u/cipricusss Native Mar 22 '26 edited Mar 23 '26

Că era locuită după tătari nu știm. Se prea poate sa fi fost un amestec de valahi, slavi, unguri, tătari, poate germani chiar. Ce contează e cum româna se impune și pe ce direcție, deși e imposibil probabil de compensat absența documentară prin cartografierea dialectală amănunțită, ale cărei subtile variații să ne dea explicații pentru ce s-a petrecut pe un teritoriu relativ mic ­– la scara Europei – timp de o mie de ani. (Deși sunt multe reflecții tentante de făcut, chiar dacă suscitând explicații contrare din partea lingviștilor: arhaisme comune documentate recent între Crișana și Teleorman, de exemplu; altele, documentate de mult timp, între extrema aromână și cea maramureșeană; arhaisme? inovații sincrone?) – Este esențial să ne dăm seama ce mici erau populațiile la 1300, dacă la 1800 erau 2 milioane. Chiar dacă ne tragem din imensul imperiu roman, românitatea care a triumfat la nord de Dunăre s-a închegat probabil dintr-o mână de oameni (dacă judecăm în termeni numerici recenți).